9 definiţii pentru absentare :



Absentare ≠ aflare, asistare

absentáre s. f., pl. absentări

ABSENTÁ, absentez, vb. I. Intranz. (Despre persoane) A lipsi dintr-un loc (unde ar fi trebuit să se găsească), a nu fi de faţă. – Din fr. (s')absenter, lat. absentare.

ABSENTÁ vb. a lipsi. (~ de la şcoală.)

A absenta ≠ a asista, a se afla

absentá vb., ind. prez. 1 sg. absentéz, 3 sg. şi pl. absenteáză

A ABSENT//Á ~éz intranz. A fi absent; a lipsi. ~ nemotivat. /<lat. absentare, fr. [s']absenter

ABSENTÁ vb. I. intr. A lipsi de undeva (unde trebuia să fie). [P.i. -tez. / < fr. absenter, cf. lat. absentare].

absentá vb. I. intr. a lipsi, a fi absent. II. refl. a se îndepărta, a se separa de sine. (< fr. absenter, lat. absentare)