7 definiţii pentru accidenta :
ACCIDENTÁ, accidentez, vb. I. Tranz. şi refl. A (se) răni într-un accident. – Din accident.
accidentá vb., ind. prez. 1 sg. accidentéz, 3 sg. şi pl. accidenteáză
A ACCIDENT//Á ~éz tranz. A face să se accidenteze. /Din accident
A SE ACCIDENT//Á mă ~éz intranz. A suferi un accident. /Din accident
ACCIDENTÁ vb. I. tr., refl. A (se) răni într-un accident. [< accident + -a].
ACCIDENTÁ vb. tr., refl. a (se) răni într-un accident. (< fr. accidenter)
!accidénţă s. f., g.-d.art. accidénţei; pl. accidénţe