12 definiţii pentru achita :



ACHITÁ, achít, vb. I. 1. Tranz. A declara printr-o hotărâre judecătorească că persoana trimisă în judecată penală este nevinovată. 2. Tranz. şi refl. A(-şi) plăti, a(-si) îndeplini o obligaţie materială sau morală. ♢ Expr. (Refl.) A se achita de ceva = a duce la bun sfârşit o obligaţie. 3. Tranz. (Arg.) A omorî, a ucide. – Din fr. acquitter.

ACHITÁ vb. 1. (JUR.) (înv.) a slobozi. (Judecătorul l-a ~ pe inculpat.) 2. a lichida, a onora, a plăti, (înv. şi pop.) a număra, (înv. şi reg.) a plini, (înv.) a răfui, a răspunde, (grecism înv.) a exoflisi. (Şi-a ~ datoria.) 3. a depune, a plăti, a vărsa. (A ~ în termen rata.) 4. a scăpa. (S-a ~ de o mare obligaţie.)

ACHITÁ vb. v. asasina, omorî, suprima, ucide.

A achita ≠ a acuza, a condamna, a învinovăţi, a osândi

achitá vb., ind. prez. 1 sg. achít, 3 sg. şi pl. achítă

A SE ACHITA A ACHIPUÍ achípui tranz. pop. (persoane, obiecte) A atinge uşor cu degetele (pentru a se convinge că există); a pipăi. /Orig. nec.

A ACHITÁ achít tranz. 1) (mărfuri, pierderi, datorii etc.) A compensa în bani sau în natură; a plăti. 2) (persoane) A declara ca fiind nevinovat (printr-o decizie judiciară). 3) fam. A lipsi de viaţă (premeditat sau întâmplător); a ucide; a omorâ. /<fr. acquitter

A SE ACHITÁ mă achít intranz. A se elibera (de o obligaţie materială sau morală). ~ de o datorie. /<fr. aquitter

achitá (achitát, achitát), vb. 1. A plăti 2. A absolvi în justiţie 3. (Arg.) A omorî, a ucide. < Fr. acquitter. Din fr. acquit provine rom. achiu „prima bilă de la biliard” şi alteori „tac de biliard”; al doilea sens se explică prin rus. kij, de aceeaşi provenienţă (Bogrea, Dacor. II, 653). Cf. it. acchittare şi acchitto, ca termeni de biliard.

ACHITÁ vb. I. 1. tr. (Rar) A declara liber (de o datorie, de o sarcină); a declara nevinovat pe cineva, a scoate din culpă. 2. tr., refl. A(-şi) plăti, a(-şi) lichida o datorie. ♢ refl. A se achita de ceva = a înfăptui, a îndeplini (ceva). 3. tr. (Fam.) A ucide, a omorî. [< fr. acquitter].

ACHITÁ vb. I. tr. 1. (jur.) a declara pe cineva liber de răspundere penală, a scoate din culpă. 2. (fam.) a ucide. II. tr., refl. a(-şi) plăti o datorie. o a se ~ de ceva = a îndeplini (ceva). (< fr. acquitter)

achita, achit v.t. a omorî (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)


Powered by Rimeaza.org