11 definiţii pentru ageri :
AGERÍ, ageresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face pe cineva ager la minte. – Din ager.
AGERÍ vb. v. cizela, stiliza.
AGERÍ vb. (fig.) a (se) ascuţi. (S-a ~ la minte.)
agerí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. agerésc, imperf. 3 sg. agereá; conj. prez. 3 sg. şi pl. agereáscă
ÁGER, -Ă, ageri, -e, adj. 1. Iute în mişcări; sprinten. 2. Isteţ, deştept. ♦ (Despre ochi sau privire) Vioi, pătrunzător, scrutător. 3. (Înv.; despre obiecte) Tăios, ascuţit. – Lat. agilis.
ÁGER adj. 1. v. sprinten. 2. v. inteligent. 3. v. perspicace.
ÁGER adj. v. ascuţit, tăios.
Ager ≠ greoi, molatic, molâu, nătărău, bleg, neghiob, nerod, obtuz, prost, prostănac, tâmp, tont, mărginit, nătâng, năuc, redus
áger adj. m., pl. ágeri; f. sg. ágeră, pl. ágere
ÁGER ~ă (~i, ~e) 1) Care vădeşte uşurinţă în mişcări; sprinten; iute; vioi. 2) Care este isteţ la minte; inteligent. 3) (despre ochi) Care te străpunge; pătrunzător; săgetător. /<lat. agilis
áger (ágeră), adj. – Agil, iute, uşor. Lat. ăgĭlis, cu schimbare de decl. (Cipariu, Anal., 59; Gram., II, 344; Puşcariu 37; Candrea-Dens., 19; REW 230; DAR). Există şi dubletul agil (‹ fr. agile); nu se confundă cu el, întrucît agil presupune o agilitate pur materială, în timp ce ager presupune o anume nuanţă de agerime intelectuală. Der. ageri, vb. (a face mai ager; a ascuţi la vîrf); agerime, s.f.
Powered by Rimeaza.org