9 definiţii pentru agonisita :
AGONISÍ, agonisesc, vb. IV. Tranz. A dobândi, a câştiga prin muncă. ♦ A strânge, a pune deoparte; a economisi. – Din ngr. agonízome (aor. agonisthika) „a lupta”.
AGONISÍ vb. 1. v. economisi. 2. a dobândi, a procura, (prin Transilv.) a însăma. (A ~ cele necesare.)
A agonisi ≠ a cheltui, a risipi, a prăpădi
agonisí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. agonisésc, imperf. 3 sg. agoniseá; conj. prez. 3 sg. şi pl. agoniseáscă
A AGONIS//Í ~ésc tranz. (bani, avere) A dobândi prin muncă asiduă (punând deoparte); a aduna; a strânge. /<gr. agonizo
agonisí (-sésc, -ít) vb. – 1. (Înv.) A munci, a trudi. – 2. A obţine, a cîştiga. – 3. A economisi, a pune deoparte. -Mr.agunisescu, agunisire „a munci”, megl. angunisés, a(n)gunisiri „ a se grăbi”. Mgr. ἀγωνίξομαι, aorist ἀγώνισα „a lupta” (Roesler 563; DAR), de unde provin şi it. agognare „a dori amarnic”, şi în toate limbile romanice, agonia (rom. agonie, s.f., din fr.; agoniza, vb.; agonistic, adj.). – Der. agoniseală, s.f. (muncă; cîştig, bunuri); agonisită, s.f. (cîştig, economii); agonisitor, adj. (muncitor; care cîştigă bine prin muncă).
AGONISÍTĂ s.f. (Pop.) Agoniseală. – V. agonisi.
AGONISÍTĂ s. v. economie.
agonisítă s. f., pl. agonisíte