10 definiţii pentru ambala :



AMBALÁ, ambalez, vb. I. 1. Tranz. A împacheta ceva într-un material protector, în vederea uşurării manipulării lui şi a transportului. 2. Tranz. A face ca viteza unui motor să devină mai mare decât viteza lui nominală. 3. Refl. (Despre cai) A începe să fugă tare (fără a putea fi oprit). 4. Refl. Fig. A se lăsa purtat de mânie, de entuziasm, a se avânta într-o discuţie aprinsă; a se antrena, a se aprinde. – Din fr. emballer.

AMBALÁ vb. v. antrena.

AMBALÁ vb. v. împacheta.

ambalá vb., ind. prez. 1 sg. ambaléz, 3 sg. şi pl. ambaleáză

A AMBAL//Á ~éz tranz. (obiecte, mărfuri, produse) A pune într-un ambalaj; a prevedea cu ambalaj; a împacheta. /<fr. emballer

A SE AMBAL//Á mă ~éz intranz. 1) (despre cai) A trece la fugă în galop. 2) (despre motoare) A depăşi turaţia normală. 3) (despre persoane) A căpăta tot mai mult suflet; a se umple de elan; a se însufleţi; a se înflăcăra; a se anima; a se antrena. /< fr. emballer

ambalá (-léz, -át), vb. – A acţiona, a pune în mişcare; a (se) antrena, a (se) aprinde. – Fr. emballer. – Der. ambalaj, s.n., din fr. emballage.

AMBALÁ vb. I. I. tr. A împacheta ceva (în hârtie, carton etc.) pentru a putea fi transportat. II. refl. 1. (Despre cai) A-şi lua vânt; a scăpa din frâu. 2. (Fig.; despre oameni) A se înflăcăra, a se entuziasma, a se pasiona, a se aprinde. 3. (Despre motoare, maşini) A depăşi turaţia normală. [< fr. (s')emballer].

AMBALÁ vb. I. tr. 1. a împacheta pentru transportat. 2. a face un motor să depăşească turaţia normală. II. refl. 1. (despre cai) a-şi lua avânt. 2. (fig.; despre oameni) a se lăsa purtat de mânie, de entuziasm; a se înflăcăra. (< fr. /s'/emballer)

ambala, ambalez v.r. 1. a se mînia, a se înfuria 2. a se entuziasma 3. a se lansa într-o discuţie / peroraţie / dispută etc. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)


Powered by Rimeaza.org