4 definiţii pentru anotimp :



ANOTÍMP, anotimpuri, s.n. Fiecare dintre cele patru diviziuni ale anului, care prezintă caractere specifice de climă şi de lumină. – An2 + timp (după germ. Jahreszeit).

ANOTÍMP s. sezon, (înv. şi reg.) timp, (înv.) stagiune. (Cele patru anotimpuri ale anului.)

anotímp s. n., pl. anotímpuri

ANOTÍMP ~uri n. Fiecare dintre cele patru diviziuni în care se împarte anul (primăvara, vara, toamna şi iarna). /an + timp


Powered by Rimeaza.org