9 definiţii pentru araci :



ARÁC, araci, s.m. Par lung care serveşte la susţinerea viţei de vie şi a altor plante agăţătoare. [Var.: harác, harág s.m.] – Din ngr. haráki.

ARÁC s. (reg.) pocie, vrăjar. (~ la vie.)

arác s. m., pl. aráci

ARÁ//C ~ci m. Par lung şi subţire folosit pentru susţinerea viţei de vie sau a unor plante agăţătoare. /<ngr. haráki

arác (aráci), s.m. – 1. Par pentru susţinerea viţei de vie. – 2. Ţăruş. – Var. harac, (h)arag. Mr. harac. Ngr. χαράϰι (Roesler 586; DAR); cf. tc. herek, bg. harak – Der. arăci, vb. (a pune araci).

ARÁC s. n. băutură alcoolică foarte tare, rachiu din orez sau din plante suculente bogate în zahăr. (< fr. arac, engl. arrack)

ARĂCÍ, arăcesc, vb. IV. Tranz. A pune pe araci viţa de vie sau alte plante agăţătoare. [Var.: hărăcí, hărăgí vb. IV] – Din arac.

arăcí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. arăcésc, 3 sg. arăcéşte, imperf. 3 sg. arăceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. arăceáscă

A ARĂC//Í ~ésc tranz. (plante agăţătoare, mai ales viţa de vie) A pune pe araci. /Din arac


Powered by Rimeaza.org