9 definiţii pentru arhiva :



arhivá vb., ind. prez. 1 arhivéz, 3 sg. şi pl. arhiveáză

ARHIVÁ vb. tr. a clasa documentele în arhive după criterii prestabilite. (< fr. archiver)

ARHÍVĂ, arhive, s.f. 1. Totalitatea actelor sau documentelor unei instituţii, unui oraş etc. care se referă la activitatea lor trecută. 2. Birou, cameră, instituţie etc. unde se păstrează asemenea acte. – Din fr. archives.

ARHÍVĂ s. (turcism înv.) caid. (~ unei instituţii.)

arhívă s. f., g.-d. art. arhívei; pl. arhíve

ARHÍV//Ă ~e f. 1) Totalitate a actelor sau a documentelor unei instituţii, a unui oraş etc. care se referă la activitatea lor trecută. 2) Instituţiile (încăpere, cameră) unde se păstrează asemenea acte. [G.-D. arhivei] /<fr. archives, germ. Archiv

arhívă (arhíve), s.f. – 1. Totalitatea actelor sau documentelor unei instituţii care se referă la activitatea ei trecută. – 2. Birou, cameră, instituţie unde se păstrează asemenea acte. Var. (înv.) arhiv. Fr. archive (sec. XVIII). – Der. arhivar, s.m.; arhivist, s.m., arhivistică, s.f.

ARHÍVĂ s.f. Depozit de acte sau de documente privitoare la o ţară, la un oraş, la o instituţie etc.; totalitatea acestor acte şi documente; loc, serviciu unde se găsesc aceste acte. [Var. archivă s.f. / cf. germ. Archiv, rus. arhiv < lat. archivum].

ARHÍVĂ s. f. 1. totalitatea actelor şi documentelor privitoare la o ţară, la un oraş, la o instituţie etc. 2. local, serviciu, depozit unde se păstrează aceste documente. (< fr. archives, germ. Archiv, lat. archivum)


Powered by Rimeaza.org