5 definiţii pentru bitum :



BITÚM s.n. Produs solid, plastic, de culoare neagră, obţinut prin oxidarea la cald a reziduurilor de petrol sau prin distilarea huilei. [Acc. şi: bítum] – Din fr. bitume.

bitúm s. n., pl. bitúmuri

BITÚM n. Produs solid de culoare neagră, obţinut din reziduurile de petrol (folosit ca izolant hidrofug, ca material de pavare etc.). /<fr. bitume

BITÚM s.n. 1. Produs obţinut din reziduurile de petrol, folosit la bitumaj. 2. (Arte) Culoare brună strălucitoare, obţinută prin amestecarea bitumului (1) cu ulei de in şi cu ceară. [Pl. -muri. / < fr. bitume, cf. lat. bitumen].

BITÚM s. n. 1. rocă lichidă în scoarţa pământului din hidrocarburile de ţiţei, folosită la bitumaj şi la fabricarea unor lacuri, izolanţi etc. 2. (arte) culoare brună strălucitoare, obţinută prin amestecarea bitumului (1) cu ulei de in şi cu ceară. (< fr. bitume, lat. bitumen)


Powered by Rimeaza.org