11 definiţii pentru capitularii :



CAPITULÁRII s.n. pl. Acte legislative emanate de la regi, divizate în capitole. – Din fr. capitulaires.

capitulárii (acte regale divizate în capitole) s. n. pl.

CAPITULÁRII s.f.pl. (Ist.) Acte legislative emanate de la regi şi divizate în capitole. [< fr. capitulaires, cf. lat. capitulum – capitol].

CAPITULÁRII s. f. pl. acte legislative emanate de la regi, împărţite în capitole. (< fr. capitulaires)

capitulár adj. m., pl. capitulári; f. sg. capituláră, pl. capituláre

CAPITULÁR, -Ă adj. referitor la capitul1, la canonici. o cancelar ~ = canonic director de studii în şcolile catedralelor din evul mediu; scrisoare ~ă = scrisoare care notifică canoanele unui conciliu. (< fr. capitulaire)

CAPITULÁRE, capitulări, s.f. Acţiunea de a capitula şi rezultatul ei. – V. capitula.

CAPITULÁRE s. (MIL.) cedare, predare, (înv.) închinare. (~ cetăţii.)

CAPITULÁRE s. v. cedare, renunţare.

capituláre (predare) s. f., g.-d. art. capitulării; pl. capitulări

CAPITULÁRE s.f. Acţiunea de a capitula şi rezultatul ei. [< capitula].


Powered by Rimeaza.org