6 definiţii pentru chistoc :
CHIŞTÓC, -OÁCĂ, chiştoci, -oace, subst. 1. S.n. Muc de ţigară. 2. S.m. şi f. Fig. Copil mic de statură şi îndesat. [Pl. şi: (1) chiştócuri. – Var.: chiostéc s.n.] – Et. nec.
CHIŞTÓC s. muc. (~ de ţigară.)
chiştóc (copil) s. m., pl. chiştóci
chiştóc (muc de ţigară) s. n., pl. chiştoáce
CHIŞT//ÓC1 ~oáce n. Muc de ţigară. /Orig. nec.
CHIŞTÓ//C2 ~ci m. fig. Copil mic; prichindel; puradel. /Orig. nec.