6 definiţii pentru cizme :
CIZMA-CÚCULUI s. v. nemţişor.
CÍZMĂ, cizme, s.f. Încălţăminte de piele, de cauciuc, de material plastic etc. cu carâmbul înalt până spre (sau peste) genunchi; ciubotă. ♢ Expr. Prost ca o cizmă = foarte prost. – Din magh. csizma.
CÍZMĂ s. (Mold.) ciubotă.
cízmă s. f., g.-d. art. cízmei; pl. cízme
CÍZM//Ă ~e f. Obiect de încălţăminte cu carâmbul înalt până la genunchi. [G.-D. cizmei] /<ung. csizma
cízmă (cízme), s.f. – Încălţăminte cu carîmbul pînă la genunchi, ciubotă. – Mr. cizmă, cijmă. Tc. çizme (Miklosich, Fremdw., 82; Meyer 447; Berneker 158; Lokotsch 431); cf. mag. csizma (Cihac, II, 492), alb. tšisme, bg., sb. čizma, ceh., pol. čižma, ţig. čisme. – Der. cizmar, s.m. (pantofar), cf. bg., sb., slov. čizmar; cizmărie, s.f. (pantofărie); cizmări, vb. (a practica meseria de cizmar).
Powered by Rimeaza.org