4 definiţii pentru clantaneala :
CLĂNŢĂNEÁLĂ, clănţăneli, s.f. Clănţănit. Clănţăni + suf. -eală.
CLĂNŢĂNEÁLĂ s. clănţănire, clănţănit, clănţăni-tură, dârdâială, dârdâit. (~ dinţilor.)
CLĂNŢĂNEÁLĂ s. v. flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, limbuţie, pălă-vrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, sporovăială, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăn-căneală, trăncănit, vorbăraie, vorbărie.
clănţăneálă s. f., g.-d. art. clănţănélii; pl. clănţănéli