12 definiţii pentru compara :
COMPARÁ, compár, vb. I. Tranz. A examina pentru a stabili asemănările şi deosebirile; a confrunta. – Din fr. comparer, lat. comparare.
COMPARÁ vb. 1. a confrunta, (înv.) a protocoli, a semui. (A ~ între ele două obiecte.) 2. a (se) apropia, a (se) asemăna, a (se) asemui, (înv.) a (se) asemălui, a (se) semălui, (prin Ban.) a (se) bărăbări. (Îl ~ pe ... cu un vultur.) 3. v. potrivi. 4. a se măsura, a se pune. (Nu mă ~ eu cu tine!)
compará vb., ind. prez. 1 sg. compár, 3 sg. şi pl. compáră
A COMPARÁ compár tranz. (fiinţe, obiecte, fenomene) A examina simultan sau succesiv, pentru a stabili similitudinile şi diferenţele; a confrunta. /<fr. comparer, lat. comparare
COMPARÁ vb. I. tr., refl. A (se) asemăna, a (se) confrunta (punându-se faţă în faţă). [P.i. compár. / < fr. comparer, cf. it., lat. comparare].
COMPARÁ vb. tr., refl. a (se) pune alături pentru a stabili asemănările şi deosebirile; a (se) confrunta. (< fr. comparer, lat. comparare)
COMPĂREÁ, compár, vb. II. Intranz. A apărea, a se prezenta sau a fi adus în faţa unei instanţe judecătoreşti (ca inculpat sau ca martor). – Din fr. comparaître (după părea).
COMPĂREÁ vb. (JUR.) a se înfăţişa. (A ~ în faţa justiţiei.)
compăreá vb. → părea
A COMPĂREÁ compár intranz. (despre inculpaţi, martori) A apărea personal (în faţa unui organ judiciar); a-şi face apariţia personal; a se înfăţişa; a se prezenta. /<fr. compa-raître
COMPĂREÁ vb. II. intr. A apărea, a se înfăţişa în faţa unei instanţe judecătoreşti. [P.i. compár. / < con- + părea, după fr. comparaître].
COMPĂREÁ vb. intr. a apărea în faţa unei instanţe judecătoreşti. (după fr. comparaître)