6 definiţii pentru fraier :
FRÁIER, -Ă, fraieri, -e, s.m. şi f., adj. (Om) prost, care nu ştie să se descurce, să profite (într-o anumită împrejurare). [Pr.: fra-ier] – Din germ. Freier „pretendent (la mâna cuiva)”.
FRÁIER adj. v. credul, naiv, prost.
fráier s. m., adj. m. (sil. fra-ier), pl. fráieri; f. sg. fráieră, g.-d. art. fráierei, pl. fráiere
FRÁIER ~i m. 1) Persoană care nu poate profita de anumite împrejurări; om nedescurcăreţ; prost. 2) Persoană care iese din comun prin îmbrăcăminte şi ţinută extravagantă. [Sil. fra-ier] /<germ. Freier
fráier (fráieri), s.m. – 1. (Arg.) Om prost, care este furat sau de la care se obţine vreun avantaj. – 2. (Arg.) Ins, tip. Germ. Freier „pretendent, logodnic” (Graur, GS, VI, 335), cf. pol. frajerz „logodnic” (Graur, BL, IV, 82), ceh. frajer (Berneker 283), cr. frajar. Semantismul pare să se explice prin ideea că logodnicul este întotdeauna tras pe sfoară. După Vasiliu, GS, VII, 114, din germ. Freiherr „domn”. Der. fraieri, vb. (a înşela, a trage pe sfoară, a escroca); fraiereală, s.f. (escrocherie; lenevie); fraiereşte, adv. (ca pungaşii).
FRÁIER, -Ă s. m. f., adj. (om) prost, care nu ştie să profite într-o anumită împrejurare. (< germ. Freier)