3 definiţii pentru natantoc :
NĂTÂNTÓC, -OÁCĂ, nătântoci, -oace, adj., s.m. şi f. (Înv. şi reg.) Nătâng (1). – Et. nec. Cf. n ă t â n g.
NĂTÂNTÓC adj., s. v. bleg, nătăfleţ, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.
nătântóc adj. m., s. m. pl. nătântóci; f. sg. nătântoácă, g.-d. art. nătântoácei, pl. nătântoáce