4 definiţii pentru pritoc :
PRITÓC s.n. (Pop.) Pritocire. – Din pritoci (derivat regresiv).
PRITÓC s. v. pritoceală, pritocire, pritocit, pritocitură.
pritóc (acţiune) s. n., pl. pritócuri
pritóc, pritócuri, s.n., adj. 1. (pop.) pritocire, pritocit, pritoceală. 2. (înv. şi reg.) vas pentru pritocirea vinului. 3. (adj.; înv. şi reg.; în sintagma) vin pritocit = vin tras de pe drojdie (prin cep).