7 definiţii pentru ramurea :
RĂMUREÁ, -ÍCĂ, rămurele, s.f. 1. Diminutiv al lui ramură. 2. (La pl.) Ciupercă comestibilă cu tulpina groasă şi cu fructificaţiile foarte ramificate (Clavaria botrytis). – Ramură + suf. -ea, -ică.
RĂMUREÁ s. (BOT.) 1. v. rămurică. 2. (la pl.; Clavaria botrytis) (reg.) meloşel, opintici (pl.), tocmăgel, verzişoară, barba-caprei, burete-creţ, creasta-co-coşului. 3. (la pl.; Ramaria botrytis) burete-de-co-nopidă.
rămureá /rămurícă s. f., g.-d. art. rămurélei; pl. rămuréle
RĂMURÉL, -EÁ, -ÍCĂ, rămurele, s.n. şi f. Diminutiv al lui ramură.
RĂMURÍ, pers. 3 rămureşte, vb. IV. Refl. (Pop.) A se ramifica. – Din ramură.
RĂMURÍ vb. v. ramifica.
rămurí vb., ind. prez. 3 sg. rămuréşte, imperf. 3 sg. rămureá; conj. prez. 3 sg. şi pl. rămureáscă